o sa ma imbrac in nuante de albastru…
cred ca o sa-mi iau o fusta comoda,
„bleumarin“...ca trecutul meu,cu care m-am impacat demult…
o bluza cuminte, “bleuspregri’’,
parca mai mult gri decat bleu... ca prezentul meu,
e cam ciudata culoarea dar e generoasa …
se potriveste la toate combinatiile
care apar peste zi...
o jacheta “bleuciel”...ca viitorul meu din vis…
ma uit pe fereastra,iar bate vantul…
o sa-mi leg la gat esarfa albastra…
e faina culoarea asta, e un fel de
albastru profund...ca linistea la care visez de-o vreme…
pantofi albastri n-am…
astazi...
cred ca am sa zbor.
( vichi nego)
iubeam albastru mult.acum il iubesc in nuantele tale de 1000 de ori mai mult.
RăspundețiȘtergereM
Mereu,sau aproape mereu,avem câte o trăire albastră,
RăspundețiȘtergereDepinde de noi,ca să fie ca floarea din glastră?
Sau,depinde de noi ca să fie negru, tăciune?
Uneori nici verde,nici negru,nici roşu.....nici alte culori nu sunt bune.